Dosarul de evaziune fiscală al denunțătorului lui Blaga, Blejnar și Pinalty rămâne ”în plop” deocamdată. Tribunalul a respins acordul de recunoaștere

Dosarul de evaziune fiscală al denunțătorului lui Blaga, Blejnar și Pinalty rămâne ”în plop” deocamdată. Tribunalul a respins acordul de recunoaștere

Tribunalul București a respins pe 14 noiembrie acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de omul de afaceri Horațiu Berdilă (sursa foto wall-street.ro) cu procurorii Direcției Naționale Anticorupției prin care Berdilă își asuma o pedeapsă de - 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 8 luni

”În temeiul art. 485 alin. 1 lit. b C.proc.pen. respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie cu inculpatul BERDILĂ HORAŢIU BRUNO, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată – 65 acte materiale, prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., în dosarul de urmărire penală nr. 467/P/2019 şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Ia act că inculpatul BERDILĂ HORAŢIU BRUNO a fost asistat de apărător ales. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 14.11.2019”, se arată în decizia Tribunalului București.

Practic judecătorii au constatat, conform temeiurilor de drept invocate, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru încheierea unui acord de recunoaștere. Cum pare greu de crezut că procurorii au neglijat o condiție care ține de procedură pentru că acestea sunt relative simple, este foarte interesant de văzut care va fi motivarea Tribunalului București. 

Surse judiciare nu exclud ca în cadrul procedurii de la Tribunalul București să se fi pus în discuție în ce măsură putem discuta de evaziune fiscală dacă banii negri scoși de Berdilă din firme au fost pentru mituirea unor oficialități, așa după cum a reținut chiar DNA. ” Vorbim de evaziune fiscală prin introducerea unor facturi false în contabilitatea societății doar atunci când intenția celui care o face este strict de a prejudicia bugetul de stat. Dacă banii produși din evaziune fiscală ajung să fie folosiți pentru corupție atunci discutăm doar de infracțiuni de corupție”, au explicat mai multe surse pentru NewsOnline. 

Care era prejudiciul reținut pe evaziune fiscală

În concret, DNA anunța pe 10 septembrie a.c. că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției unui om de afaceri, Horațiu Berdilă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
Horațiu Berdilă a activat mult timp în cadrul unei puternice companii de IT, Romsys, abonată și ea la contracte cu statul și în urma ”valului” de dosare penale Berdilă a făcut ample denunțuri la DNA despre Vasile Blaga, Sorin Blejnar sau Gheorghe Ștefan.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii DNA au reținut următoarea stare de fapt:
”În perioada 2011 – 2012, omul de afaceri Horațiu Berdilă a asigurat înregistrarea în contabilitatea unei firme pe care o administra a unui număr de 65 de facturi fiscale (în valoare totală de 46.008.647 lei), emise de patru societăți pentru operațiuni comerciale fictive.
În realitate, plățile făcute de inculpat către societățile respective reprezentau remiterea sumelor pretinse de către un fost primar de municipiu și fost vicepreședinte al unui partid politic pentru facilitarea derulării în bune condiții a contractelor încheiate de societatea pe care o administra omul de afaceri cu diverse autorități contractante.
Prin această modalitate, societatea administrată de inculpat s-a sustras de la plata taxelor către bugetul de stat în valoare totală de 18.403.458 lei, din care impozit pe profit în sumă de 7.361.383 lei și TVA dedus nelegal în sumă de 11.042.075 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, societatea administrată de inculpat a consemnat într-un cont bancar suma de 18.403.458 lei, asupra asupra căreia s-a aplicat sechestrul asigurator.
În prezența avocatului ales, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținută în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv: - 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 8 luni”