Un afacerist cere anchetarea lui Sebastian Ghiță și a șefului EMAG

Un afacerist cere anchetarea lui Sebastian Ghiță și a șefului EMAG

DNA a închis un dosar în care erau vizați controversatul om de afaceri aflat acum în Serbia, Sebastian Ghiță și, surprinzător, CEO-ul EMAG, Iulian Stanciu (foto)

Cel care i-a denunțat pe cei doi, afaceristul Virgiliu Răducanu cere acum magistraților să redeschidă dosarul penal închis de procurori. 

Mai concret, Virgiliu Răducanu a înregistrat pe 23 ianuarie a.c. la Tribunalul București o plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată a lui Sebastian Ghiță și Iulian Stanciu dispusă de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul 846/P/2016. Primul termen al procesului în care se va judeca cererea lui Răducanu de redeschidere a dosarului a fost fixat pentru 12 februarie

Răducanu este un afacerist care a avut puternice legături cu industria IT. Cel puțin așa rezultă dintr-un alt dosar instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Mai exact, DNA anunța în 2016 că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui RĂDUCANU VIRGILIU, ȘTEFAN MARIN și FLUTUR DAN, la data faptelor administratori ai unor societăți comerciale. Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor. În același dosar au mai fost trimiși în judecată pentru aceleași acuzații și Alexandru Dragoș Popescu și Alexandru Vișan, și ei administratori de societăți comerciale. 

”În perioada 2008-2011, inculpatul Răducanu Virgiliu împreună cu ceilalți inculpați, în calitate de administratori ai unor societăți comerciale din domeniul IT, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a acționat în mod coordonat în scopul fraudării bugetului general consolidat al statului. Concret, inculpații au creat o serie de circuite fictive interne de achiziție-livrare a unor bunuri/servicii, transferând si retrăgând sume de bani din conturile bancare ale societăților administrate, în baza unor justificări nereale, în scopul de a frauda bugetul general consolidat al statului, prin sustragerea de la plata TVA și prin diminuarea impozitului pe profit aferent.Paralel cu acest circuit financiar-contabil fictiv, inculpații Răducanu Virgiliu, Popescu Dragoș Alexandru, Flutur Dan, Ștefan Marin și Vișan Alexandru au creat și un sistem de spălarea a banilor, prin plata operațiunilor comerciale fictive, care a avut ca unic scop, scoaterea, golirea fondurilor bănești ale societăților, fie prin transferul sumelor de bani în conturile unor societăți din străinătate, cu titlu de plată a unor servicii fictive, fie prin retragerea lor în numerar de la unitățile bancare”, anunțau procurorii Direcției Naționale Anticorupție. 
DNA preciza că Răducanu și ceilalți inculpați au creat un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 173.766.258,63 lei (aprox. 38.614.724,14 euro).

Dosarul instrumentat de DNA împotriva lui Răducanu și a celorlalți inculpați pare să fi fost destul de prost lucrat de procurori dacă ne gândim că la trei ani de la trimiterea în judecată cauza se află încă în faza de Cameră preliminară, aflându-se acum pe rolul Curții de Apel București după ce a mai fost o dată trimis în rejudecare. 

Foarte interesante sunt probele cerute în apărare de Virgiliu Răducanu, la termenul din noiembrie anul trecut Curtea de Apel București stabilind că ”Prorogă pronunțarea pe cererile formulate de inculpatul Răducanu Virgiliu privind accesul la informațiile clasificate, excepția de nelegalitate a adresei nr. 2/16120/C/19.11.2019 a Curții de Apel București - Cabinetul Vicepreședintelui și audierea a doi generali de informații după primirea răspunsului Serviciului Român de Informații privind declasificarea informațiilor clasificate”.

 sursa foto main Business Magazin