DNA trebuie clarifice o acuzație de spălare de bani adusă fostului vicepreședinte ANAF, Șerban Pop. Care este miza

DNA trebuie clarifice o acuzație de spălare de bani adusă fostului vicepreședinte ANAF, Șerban Pop. Care este miza

Judecat pentru o presupusă mită de 2,5 milioane de euro, fostul vicepreședinte ANAF Șerban Pop scăpaseră de o acuzație de spălare bani, procurorii DNA clasând fapta pentru prescripția răspunderii penale. La plângerea lui Pop, Curtea de Apel București obligă procurorii DNA să dea din nou o soluție pentru fapta de spălare de bani după ce a fost infirmată clasarea

Mai exact, la finalul lunii mai Curtea de Apel București admitea plângerea formulată de Șerban Pop și pronunța următoarea decizie: ”În baza art. 341 al. 6 lit. b C.p.p. admite plângerea formulată de petentul Pop Șerban împotriva rechizitoriului nr. 44/P/2016 din 03.12.2019 emis de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J.- D.N.A., în ceea ce privește soluția de clasare dispusă cu privire la petent, având ca obiect infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019 (art. 29 alin. 1 lit. a din Legea ne. 656/2002) și a ordonanței nr. 1/II-2/2020 din 16.01.2020 emisă de procurorul șef de secție al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA și, în consecință, desființează: - soluția de clasare dispusă prin rechizitoriul nr. 44/P/2016 din 03.12.2019 cu privire la petent, prin având ca obiect infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019 (art. 29 alin. 1 lit. a din Legea ne. 656/2002); - soluția procurorul șef de secție al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA de respingere a plângerii formulate de petent împotriva soluția de clasare dispusă prin rechizitoriul nr. 44/P/2016 din 03.12.2019; - soluția procurorul șef de secție al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA de admitere a plângerii formulate de petent de continuare a urmării penale și dispune Trimiterea cauzei la procuror pentru a începe urmărirea penală cu privire la infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019 (art. 29 alin. 1 lit. a din Legea ne. 656/2002) privindu-l pe petent, cu respectarea disp. art. 319 alin. 1 și 2 C.p.p. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”

 NewsOnline a obținut motivarea deciziei din mai a Curții de Apel București, sentința fiind redactată recent, iar în considerente judecătorii indică ce trebuie să facă procurorii DNA după ce vor începe urmărirea penală pentru spălare de bani față de Șerban Pop: ”în cazul în care nu se va constata existența  unui alt caz de netrimitere în judecată, se va dispune soluția de clasare ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii  penale, având în vedere principiul  - non reformațio in pejus”.

”Non reformatio in pejus” este un principiu juridic care afirmă faptul că unei persoane nu i se poate agrava situația în propria cale de atac, adică, în cazul de față, Șerban Pop nu va putea fi trimis în judecată pentru spălare de bani având în vedere că ancheta s-a redeschis la plângerea făcută chiar de acesta. 

Fostul vicepreședinte ANAF, Șerban Pop a fost trimis în judecată la sfârșitul anului trecut de procurorii DNA pentru o luare de mită de 2,5 milioane de euro iar prin același rechizitoriu DNA clasa fapta de spălare de bani bani întrucât a intervenit prescripția, trecând termenul legal până la care se mai putea atrage răspunderea penală. 

În opinia DNA de spălarea de bani comisă de Pop consta în ”transferul unor sume de bani prin mai multe conturi în scopul ascunderii provenienței ilicite a acestora”. Practic, anchetatorii presupuneau că Șerban Pop a spălat banii din șpagă prin mai multe tranzacții. 

În motivarea deciziei Curții de Apel București de redeschidere a cercetării, document deținut de NewsOnline, se arată că Șerban Pop a criticat soluția DNA întrucât procurorii ”nu au administrat niciun mijloc de probă din care să reiasă nelegalitatea vreunui transfer de bani, în conturile presupus indicate de către inculpatul Pop Șerban”. Procurorii DNA nu au indicat nici care sunt sumele efective de bani iliciți  care ar fi constituit obiectul spălării și nici nu au explicat ”cum se justifică că din anul 2008 și până la momentul declanșării cercetărilor penale - după trecerea unui interval de timp de cca 9 ani - inculpatul care este acuzat de luare de mită, nu a beneficiat și nu a preluat aceste sume de bani de la martorul Iliuță Naghi, acesta din urmă folosind în interesul său personal banii”. 

Curtea de Apel București a admis plângerea lui Șerban Pop și a dispus redeschiderea după ce a constatat mai multe vicii de procedură majore în soluția de clasare în baza prescripției adoptată de procurorii DNA, în condițiile în care Șerban Pop ceruseră continuarea urmăriii penale și soluționarea pe fond. 

Judecătorul spune că în baza cererii lui Pop, procurorul ierarhic superior din DNA trebuia să desființeze soluția de clasare și redeschiderea urmăririi penale. Mai mult, soluția de clasare pe prescripție nu a fost motivată de procurorul care a întocmit rechizitoriul prin care Șerban Pop a fost trimis în judecată pentru luare de mită. 

Din informațiile NewsOnline, fostul vicepreședinte ANAF Șerban Pop vrea să obțină o soluție de clasare pe spălare de bani în baza temeiului juridic că fapta că nu există, adică că nu a făcut nicio spălare de bani. Miza acestei speranțe constă în faptul că o astfel de soluție l-ar ajuta pe Pop și în dosarul în care este acuzat și judecat pentru luare de mită întrucât nu s-ar mai putea pune problema că fostul vicepreședinte ANAF ar fi ascuns cei 2,5 milioane de euro prin tranzacții suspecte. 

 

DNA: Șpagă pentru a aproba o soluţie fiscală individuală anticipată legată de o tranzacţie

 

În decembrie anul trecut Direcția Națională Anticorupție anunța că procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Şerban Pop, la data faptei vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru luare de mită.

„În perioada 31 ianuarie - 23 decembrie 2008, inculpatul Pop Şerban, vicepreşedinte ANAF, ar fi pretins de la un om de afaceri suma de 5.000.000 euro din care ar fi primit în 4 tranşe, în conturile unor companii off shore pe care le controla prin interpuşi, suma de 2.500.000 euro”, arăta DNA.

Procurorii DNA susțin că banii ar fi fost primiţi de Şerban Pop, în perioada 8 septembrie -23 decembrie 2008, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv aprobarea unei soluţii fiscale individuale anticipate (act administrativ) legată de o tranzacţie încheiată între compania omului de afaceri şi o societate de stat şi a urgentării restituirii, către firma omului de afaceri, a sumei de 228.259.140 lei cu titlu de TVA.

„După primirea sumei aferente rambursării, aproximativ jumătate din banii încasaţi de firma omului de afaceri ar fi fost transferaţi într-un cont deschis la o bancă din Ungaria, iar de aici către două firme offshore controlate de acelaşi om de afaceri. De acolo, 2.500.000 euro au fost transferaţi mai departe, în conturile unor firme offshore din Cipru controlate de inculpat, prin intermediar”, mai precizează DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti. 

 

PROGER GLOBAL NETWORK - Project management, asistenta tehnica, inchiriere utilaje, exploatare agretate minerale