Loteria de la Înalta Curte: Dosarul lui Berbeceanu trimis la CJUE, cazul lui Sebastian Ghiță trimis spre rejudecare

Loteria de la Înalta Curte: Dosarul lui Berbeceanu trimis la CJUE, cazul lui Sebastian Ghiță trimis spre rejudecare

La Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală pare că nu se mai poate vorbi de practică unitară când este vorba de dosare importante în care sunt implicate nume cu greutate. În concret, deși două dosare se aflau într-o situație juridică identică și anume în ambele s-a discutat dacă se va ține cont de decizia Curții Constituționale referitoare la completurile nespecializate în corupție de la ÎCCJ, Completul de 5 judecători - penal a luat decizii radical diferite în cauzele care-i vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiță și pe fostul șef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu (sursa foto www.digi24.ro)

Astfel, în dosarul în care sunt judecați fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță și fostul primar al Ploieștiului, Iulain Bădescu, Completul de 5 judecători a decis trimiterea cauzei spre rejudecare. 

3171/1/2017 - Cu majoritate, Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de către apelanta parte civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Ploieşti împotriva sentinţei nr. 507 din data de 25 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr. 2929/1/2015, privind şi pe inculpaţii Bădescu Iulian şi Ghiţă Sebastian Aurelian. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Secţie Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de solu?ionarea apelurilor declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de către apelanta parte civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Ploieşti, rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Bădescu Iulian şi Ghiţă Sebastian Aurelian, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 90 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 noiembrie 2019. Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu următoarele întrebări preliminare: 1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finan?ării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului ?i a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European ?i a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunită?ilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătore?ti, Curtea Constitu?ională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă? 2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătore?ti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)? 3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instan?ei na?ionale să înlăture aplicarea unei decizii a instan?ei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani? 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

Procesul lui Berbeceanu se suspendă

În dosarul în care sunt judecați fostul șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba Iulia, Traian Berbeceanu, și fostul procuror șef al DIICOT Alba Iulia, Traian Berbeceanu s-a luat o decizie radical diferită.

222/1/2018 - În majoritate Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În baza art. 267 alin ( 3) TFUE Sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului ?i a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European ?i a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constitu?ională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătore?ti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instan?ei naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani? 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă? Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 noiembrie 2019.

Cu opinia separată în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare, a admiterii apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – D.I.I.C.O.T – Structura Centrală, de partea civilă Ministerul Finanţelor – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, de inculpatul – parte civilă Berbeceanu Traian și de inculpații Mureşan Ioan, Cean Nicolaie Ioan, Muntean Alin Mirel, Rusu Gheorghe şi Urs Ion Vasile împotriva sentinței penale nr.523 din data de 30 iunie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia penală, în dosarul nr.2738/1/2014, a desfiinţării sentinţei penale apelate pronunţată de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia penală, în dosarul nr.2738/1/2014 şi a trimiterii cauzei spre judecare Sec?iei Penale a Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie.