Curtea de Apel București a anulat o rezoluție de clasare a Inspecției Judiciare, dispunând continuarea cercetării disciplinare a judecătoarei Mihaela Sorina Luchian de la Tribunalul Galați.
Învestită să soluționeze o acțiune care viza anularea unor tranzacții pe piața de capital care aveau ca miză soarta unor societăți din portofoliul inițial al defunctului Cătălin Chelu, judecătoarea a dat cuvântul părților pe excepții și pe probele care ar fi urmat să fie administrate, dar la final s-a pronunțat pe fond, încălcând dreptul la un proces echitabil al părții vătămate.
Moartea fulgerătoare din decembrie 2014 a controversatului afacerist Cătălin Chelu a lăsat în urmă o avere de zeci de milioane de euro împrăștiată în acțiuni la zeci de societăți comerciale din toată țara fără un proprietar clar, precum și un dosar penal la DIICOT despre care nu se mai știe mare lucru.
De cinci ani de zile prin tribunalele de la noi se duce o luptă surdă pentru controlul fostelor firme deținute de Cătălin Chelu între membrii familiei afaceristului, foștii parteneri de afaceri și ultima parteneră a omului de afaceri dinainte de deces, Ala Procopenco.
Ala Procopenco, la scurt timp după decesul lui Cătălin Chelu, îl contactează pe un alt om de afaceri din Galați, Constantin Ștefan, în încercarea inițială de a se distanța de familia și grupul Chelu. Ulterior Investments Constantin SRL(deținută de Constantin Ștefan) cumpără câteva pachete de acțiuni, la companii ce erau odată deținute de defunctul Chelu, fiind și creditat de către societățile Alei Procopenco. Toate aceste operațiuni au loc la nivelul anului 2015.
Între timp însă intră în scenă avocatul Daniel Stoicescu care devine sfătuitorul Alei Procopenco. Ce este interesant este că înainte de a deveni avocatul fostei partenere a lui Cătălin Chelu, Daniel Stoicescu a fost, pentru o perioada de timp, specialist (economist) la DIICOT și a lucrat fix în dosarul în care procurorii de la combaterea crimei organizate îl acuzau pe Cătălin Chelu de evaziune fiscală și manipularea pieței de capital. Este ca și cum un funcționar ar deveni avocatul celui pe care l-a anchetat, doar că la ”specialiști” nu sunt asemenea reguli.
Jocul unei insolvențe induse
Doi ani mai târziu, în august 2017, Ala Procopenco cere insolvența Bran Oil, una dintre societățile prin care a creditat o companie deținută de Constantin Ștefan. Vorbim aici de o insolvență indusă pentru că firma avea datorii către societăți care făceau parte din ”grupul Chelu” și erau controlate tot de Ala Procopenco, mai exact Amattis SA, Amicosottis SA și Epsomatic SA(aproximativ 97% din masa credală). Singurii datornici ”străini” înscriși la masa credală sunt Municipiul Galați(0,02%), Administrația Județeană a Finanțelor Publice(0,10%) și cabinetul de avocatură Daniel Stoicescu(2,75%), deși acesta nu este un ”străin” fiind un apropiat al Alei Procopenco.
La scurt timp după intrarea în insolvență Bran Oil face la Tribunalul Galați o cerere de anulare a tranzacțiilor Alei Procopenco cu Investments Constantin SRL pe motiv că acestea ar fi fost frauduloase, deși Ala Procopenco a aprobat operațiunea în deplină cunoștință de cauză. Semnatarul cererii este, în procedura de insolvență, administratorul judiciar care a fost numit de judecătorul sindic și girat de Ala Procopenco, administrator care este confirmat ulterior de masa credală care, așa după cum arătam mai sus este controlată de Ala Procopenco. Deci, sintetizând, un administrator judiciar confirmat de firmele controlate de Ala Procopenco o ”acuză” pe aceasta de tranzacții frauduloase.
Curtea de Apel a aruncat ”pătura” pusă de Inspecția Judiciară pe problema judecătoarei Sorina Luchian
Anularea acelor tranzacții ar însemna că Ala Procopenco ar urma să pună mâna pe Electroargeș SA și, automat, și pe societățile la care Electroargeș SA deține cote importante de acțiuni. În total patru societăți comerciale. Interesant este că față de perioada ”grupului Chelu”, Electroarges SA a acordat în ultimii trei ani dividende de 10 ori mai mari, făcând și investiții majore în fabrica din Curtea de Argeș.
Dosarul insolvenței ajunge pe masa judecătoarei Mihaela Sorina Luchian.
La momentul primelor dezbateri magistratul dă cuvântul părților să-și expună punctul de vedere asupra excepțiilor invocate în proces (chestiuni care se soluționează cu prioritate n.r.) dar și să discute probele care ar urma să fie administrate în soluționarea cererii Bran Oil de anulare a tranzacțiilor pe piața de capital.
Surprinzător însă, pe 13 martie 2018, în condică apare că judecătoarea Luchian amână pronunțarea pe excepții și pe probe iar pe 19 martie se pronunță pe fondul cauzei, admițând cererea Bran Oil de anulare a tranzacțiilor. Și a dat această sentință fără să dea cuvântul părților, neexistând niciun fel de dezbateri pe fondul cauzei!
Așa după cum era de așteptat, Investments Constantin SRL sesizează CSM – Inspecția Judiciară reclamând grozăvia comisă de judecătoarea Mihaela Sorina Luchian care a încălcat flagrant dreptul la un proces echitabil, principiul contradictioralității într-un proces precum și respectarea dreptului la apărare.
Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după o verificare destul de superficială, clasează dosarul care o vizează pe judecătoarea Mihaela Sorina Luchian, considerând într-un mod dubios că dacă Investments Constantin SRL nu a suferit vreo pagubă atunci nu e nicio problemă.
Investments Constantin SRL sesizeaza Curtea de Apel București care admite sesizarea și anuleaza rezoluția de clasare dată de Inspecția Judiciară și dispune reluarea cercetării disciplinare pentru gravă neglijență față de judecătoarea Mihaela Sorina Luchian.
Judecătorul de la Curtea de Apel București arată în motivarea admiterii plângerii că într-un mod total greșit Inspecția Judiciară a condiționat existența unei pagube atât timp cât textul de lege în vigoare arată că simpla nesocotire de către judecător din culpă, în mod grav, normele de drept material ori procesual reprezintă abatere disciplinară.
”În orice caz vătămarea este subînțeleasă câtă vreme sentința pronunțată avea caracter executoriu!”, se arată în hotărârea Curții de Apel București de redeschidere a cercetării disciplinare. Explicațiile judecătorului contrazic în mod concret teoria în baza căruia Inspecția Judiciară a clasat dosarul. Mai concret, CAB a arătat că există și paguba pentru că sentința dată de judecatoarea Mihaela Sorina Luchian putea fi pusă în executare imediat.
Inspecția Judiciară a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
