Judecătorii Curții de Apel București au luat act acum câteva zile de decizia procurorilor Direcției Naționale Anticorupție de a constata încetarea de drept a mandatului de arestare preventivă în lipsă a lui Codruț Marta, fostul șef de cabinet al fostului președinte ANAF, Sorin Blejnar.
Mandatul de arestare în lipsă pe numele lui Codruț Marta fuseseră dat în iulie 2012 de Curtea de Apel București la solicitarea procurorilor DNA. Marta era dat dispărut încă de la acel moment și nu a apărut public nici până în acest moment. De altfel, despre fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar s-au făcut speculații publice că ar fi fost omorât dar până în prezent nu au apărut probe clare în această direcție.
Mai mult, Tribunalul București a decis pe 26 noiembrie 2021 să mențină decizia Judecătoria Sectorului 2 de a respinge solicitarea fratelui lui Codruț Marta, Adrian Constantin Marta de a obține ”declararea judecătorească a morții” pentru fostul șef de cabinet al lui Blejnar.
Prin decizia din 18 martie a.c. Curtea de Apel București (CAB) a dispus și retragerea mandatului european de arestare emis pe numele lui Codruț Marta. Din informațiile newsonline.ro era dat în urmărire internațională doar în baza acestui mandat european de arestare care a fost retras prin decizia CAB, alte măsuri neexistând față de acesta.
”Înch/F/DL-Constată că prin ordonanţa nr. 150/P/2021 din data de 28 februarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în baza art. 241 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală, s-a constatat încetată de drept măsura arestării preventive dispuse în privința inculpatului MARTA Codruț Alexandru prin încheierea din data de 11 iulie 2012 a Curții de Apel București – Secția a II a Penală, pronunțate în dosarul 5568/2/2012, definitivă prin încheierea nr. 2438 din data de 18 iulie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală. Retrage formele de executare efectuate în baza mandatului de arestare preventivă nr. 32/UP emis în data de 11 iulie 2012 de Curtea de Apel București – Secția a II a Penală cu privire la inculpatul MARTA Codruț Alexandru . În temeiul art. 526 alin. (1) Cod procedură penală, dispune informarea Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Investigaţii Criminale cu privire la încetarea temeiurilor care au justificat darea în urmărire națională a inculpatului MARTA Codruț Alexandru. În temeiul art. 64 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, dispune informarea Inspectoratului General al Poliţiei Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol cu privire la încetarea temeiurilor care au justificat înaintarea cererii pentru darea în urmărire internațională a inculpatului MARTA Codruț Alexandru [mandatul de urmărire internațională în vederea extrădării nr.1/ I din data de 17 iulie 2012, emis de Curtea de Apel București – Secția a II a Penală]. În temeiul art. 95 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, dispune retragerea mandatului de european de arestare nr.1 din data de 17 iulie 2012, emis de Curtea de Apel București – Secția a II a Penală, urmând să fie informați Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Tratate – Serviciul de cooperare judiciară internaţională în materie penală și Inspectoratul General al Poliţiei Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul SIRENE. În baza art. 275 alin. (6) Cod procedură penală, suma de 313 lei, reprezentând onorariul pentru avocatul din oficiu, rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Executorie cu privire la măsurile dispuse. Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 18 martie 2022”, a hotărât judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București.
Dosarul Motorina și legăturile cu Radu Nemeș
DNA ceruseră în 2012 arestarea preventivă în lipsă a lui Codruț Marta în dosarul ”Motorina” în care Marta și șeful său Sorin Blejnar erau acuzați de complicitate la evaziune fiscală pentru că ar fi protejat o rețea de oameni de afaceri condusă de băcăuanul Radu Nemeș, rețea care făcea evaziune fiscală de zeci de milioane de euro cu produse petroliere.
În 2019 avea să-l condamne definitiv pe Radu Nemeș la 7,6 ani de închisoare în dosarul Motorina în timp ce Sorin Blejnar era achitat pentru acuzația de complicitate la evaziune fiscală.
Între timp însă Judecătoria Medgidia a decis că Radu Nemeș poate fi pus în libertate însă DNA a contestat hotărârea de eliberare condiționată a acestuia, sentința finală urmând să aparțină Tribunalului Constanța care a fixat termen pentru 29 martie.
Pe de altă parte, șeful lui Marta, Sorin Blejnar, fostul șef al Gărzii Financiare, constănțeanul Sorin Florea și fostul șef al Vămilor, sunt în judecați într-un alt dosar aflat pe rolul Curții de Apel București pentru că ar fi luat șpagă de la băcăuanul Radu Nemeș pentru a-i proteja afacerile evazioniste cu produse petroliere.
În același dosar este judecată pentru complicitate la luare de mită și soția lui Sorin Blejnar, Andreea Blejnar.
Ce spune comunicatul DNA
Conform comunicatului DNA din august 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus la acel moment trimiterea în judecată a următorilor inculpați:
BLEJNAR SORIN, la data faptei președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru infracțiunea de luare de mită,
COMĂNIȚĂ VIOREL, la data faptei vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru infracțiunea de luare de mită,
FLOREA SORIN, la data faptei comisar general adjunct al Gărzii Financiare, pentru infracțiunea de luare de mită,
BLEJNAR ANDREEA FLORENTINA, persoană din familia primului inculpat, pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În calitate de președinte, vicepreședinte, respectiv de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, inculpații Blejnar Sorin, Comăniță Viorel și Florea Sorin au primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, cei trei inculpați să protejeze activitatea nelegală desfășurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de complicele Blejnar Andreea Florentina a constat în primirea banilor destinați lui Blejnar Sorin, de la doi interpuși ai omului de afaceri.
Concret, cei trei inculpați au primit drept mită următoarele sume de bani
-BLEJNAR SORIN – 1.200.000 euro în perioada mai 2011-aprilie 2012
-COMĂNIȚĂ VIOREL – 960.000 euro în perioada mai 2011- mai 2012
-FLOREA SORIN – 300.000 euro în perioada mai 2011- iunie 2012
