Raportul făcut de Curtea de Conturi în urma verificărilor făcute în 2020 referitoare la modul cum au fost cheltuiți în anul bugetar anterior banii publici de către consiliile județene, primării și alte unități din subordinea acestora, auditate de Curte, arată în continuare nereguli grave în gestionarea banilor publici pe plan local și județean în foarte multe județe. La Galați cei de la Curtea de Conturi au descoperit o situație interesantă chiar la nivelul Primăriei Galați a cărei conducere preferă să facă plângeri penale în loc să meargă să recupereze pe cale civilă prejudiciile găsite.
Curtea de Conturi identifică în Raportul făcut pe anul trecut mai multe cauze ale deficiențelor majore descoperite în urma controalelor făcute în mai multe județe. Printre aceste probleme se regăsesc faptul că în instituțiile publice se regăsesc în continuare foarte mulți funcționari publici foarte slab pregătiți profesional, care nu știu să aplice corect legile. Indolența și nepăsarea altor factori de decizie, cum ar fi consilierii locali, este o altă cauză care stă la baza neregulilor descoperite de inspectorii Curții de Conturi.
O slabă implicare a ordonatorilor de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale precum și fundamentarea nerealistă a proiectelor de buget, ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile, sunt alte deficiențe identificate de Curtea de Conturi în mai multe județe.
Interesant este că problemele cu funcționarii nepregătiți professional se mențin în continuare desi în ultimii ani salariile din mediul bugetar au explodat, depășind pe alocuri salariile din mediul privat.
Ce probleme s-au găsit în Prahova
Spre exemplu, în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2019 la nivelul judeţului Prahova se reflectă situația gestionării fondurilor publice de către entităţile inspectate, iar Curtea de Conturi a verificat: a) dacă situaţiile financiare auditate sunt întocmite, de către entităţile verificate, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a altor informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă; b) dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale entității verificate sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele prin care a fost înfiinţată entitatea şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Constatările și concluziile prezentate în Raport pun în evidență, spun reprezentanții Curții de Conturi, în continuare o mulțime de carențe și iregularități, atât ca volum, dar și ca frecvență, abateri cu caracter financiar -contabil și fiscal, precum și prejudicii patrimoniale datorate în principal faptului că:
-nu s-a asigurat, la nivelul unor entități, un management performant în ceea ce privește activitățile specifice de estimare, constatare și administrare a veniturilor bugetare, o fundamentare nerealistă a proiectelor de buget, neasigurându-se alocarea creditelor în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor estimate a se realiza, modul deficitar de evidență și monitorizare a indicatorilor programeloraprobate, inclusiv la entitățile din subordinea acestora etc.;
-nu s-a urmărit implementarea unui management financiar guvernat de o bună gestiune economico-financiară, având în vedere abaterile si neregulile identificate în activitățile specifice de organizare și conducere a evidențelor tehnico-operative și contabile a tuturor elementelor patrimoniale, inexistența unor strategii pentru procurarea și implementarea de aplicații asistate pe calculator având în vedere erorile frecvente de calcul, evidență și raportare constatate și care au consecințe directe asupra modului de evaluare și utilizare a resurselor financiare și de administrare a patrimoniului, fiind necesare în continuare măsuri pentru îmbunătățirea managementului finanțelor publice locale și dezvoltarea la un nivel corespunzător a capacității instituționale de elaborare și execuție a bugetelor proprii;
-existența de incompatibilități cu privire la sarcinile efective coroborat cu pregătirea profesională deficitară a personalului propriu de la nivelul unor entități;
-o preocupare lacunară la unele unități administrative pentru organizarea activității de identificare, stabilire, înregistrare și urmărire a încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, cu consecințe directe asupra activităților proiectate a se desfășura la nivelul comunității;
-carențe/neajunsuri în aplicarea de măsuri care să se concretizeze într-o administrare performantă a patrimoniului, dar și a resurselor bugetare avute la dispoziție, lipsa sau caracterul incomplet al programelor de dezvoltare a controlului intern/managerial și/sau modul deficitar și formal de implementare și monitorizare a acestuia, inclusiv a activităților de audit public intern
Reprezentanții Curții de Conturi remarcă, pentru județul Prahova, lipsa de interes din partea unor autorităţi publice locale de a studia Rapoartele referitoare la finanţele publice locale anuale postate pe site-ul Curţii de Conturi pentru a acţiona preventiv în activitatea desfăşurată dar și dezinteresului multorconsilieri locali de a studia rapoartele primite şi de a urmări modul în care primarii duc la îndeplinire măsurile dispuse de Camera de Conturi pentru înlăturarea neregulilor constatate, deși această obligație a fost transmisă odată cu comunicarea deciziilor
Curtea de Conturi: Ar fi necesari indicatori de performanță
În cee ace priveștee cauzele care au determinat problemele în zona de colectare a taxelor și impozitelor locale, Curtea menționează e atât restricțiile bugetare în domeniul personalului, în foarte multe comune activitatea de constatare, colectare și urmărire a taxelor și impozitelor locale exercitându-se cu 1-2 persoane, cât și ”pregătirea profesională insuficientă a personalului angrenat”.
Controalele derulate de Camera de Conturi Prahova au reținut şi în anul 2020 numeroase cazuri în care fondurile publice au fost cheltuite în condiții netransparente, fără o implicare a autorităților contractante în urmărirea derulării contractelor de achiziții publice, consecința fiind prejudicierea bugetelor locale cu o sumă de 4.651mii lei.
”O a doua concluzie este că abaterile/erorile identificate au fost generate de ineficiența sau inexistența formelor de control intern/managerial, dar și de exercitarea unui management ineficace asupra fondurilor publice, respectiv de superficialitatea unor ordonatori de credite și a conducătorilor compartimentelor financiar-contabile în respectarea prevederilor legale cu privire la modul de administrare a patrimoniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și cu privire la formarea, administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale.O altă concluzie care se desprinde este aceea că aplicarea unor indicatori de performanță ar fi un instrument indispensabil de management într-o administrație publică locală modernă. Societatea civilă solicită mai multă calitate în prestarea serviciilor publice și o mai eficientă gestionare a resurselor publice. Pentru aceasta este necesar să se măsoare performanța, în cadrul unor finanțări pe programe”, concluzionează reprezentanții Curții de Conturi.
Curtea de Conturi – Alba: Sistemele de control și audit intern funcționează în mod ineficient
La nivelul instituțiilor din județul Alba Curtea de Conturi a descoperit un mod deficitar de fundamentare a necesităților de resurse: în sensul că veniturile estimate nu sunt realist, și cât de predictibile sunt sumele pe care ordonatorul de credite anticipează că le va primi de la bugetul de stat; nefundamentarea deciziilor de alocare a fondurilor, atât din punct de vedere al respectării bazei legale pentru respectiva cheltuială, dar și al impactului asupra capacității unității administrativ-teritoriale de a susține și implementa respectivele decizii;-neaplicarea criteriilor de prioritizare a obiectivelor de investiții și de identificare a soluțiilor aferente de finanțare.
Abaterile constatate în urma acțiunilor efectuate au evidențiat faptul că, acestea se datorează, spune Curtea de Conturi, în special problemelor existente în organizarea și exercitarea controlului și auditului intern, cât și faptului că acestea nu funcționează la un nivel care să asigure gestionarea patrimoniului public și privat în condiții de legalitate, regularitate și maximă eficiență.
În urma evaluării sistemelor de control și audit intern și a probelor de audit obținute, în marea majoritate a instituțiilor auditate, Curtea a concluzionat că sistemele de control și audit intern funcționează în mod ineficient, activitățile de audit intern la nivelul instituțiilor publice sunt, în general insuficient de riguroase, nu acoperă domenii semnificative, iar conducătorii acestora nu sunt interesați să valorifice aceste activități și drept urmare riscurile de control au fost evaluate ca fiind medii sau ridicate.
Organizarea și exercitarea în mod deficitar a controlului financiar preventiv propriu de către instituțiile publice se datorează, spune Curtea de Conturi, în primul rând lipsei personalului de specialitate, cu consecințe în ceea ce privește separarea atribuțiilor de control preventiv de acelea de conducere a evidenței contabile sau de participare la executarea operațiunilor economico-financiare în cauză.
”Majoritatea abaterilor constatate sunt urmarea unui management mai puțin riguros al fondurilor publice, a necunoașterii legislației privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice și, nu în ultimul rând, a caracterului interpretabil al unor reglementări legale. Prejudiciile create prin plățile nelegale efectuate pentru lucrări de investiții și reparații sunt datorate, în principal, superficialității în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activității deficitare a diriginților de șantier, angajați de către ordonatorii de credite pentru supravegherea și avizarea realității executării lucrărilor conform proiectelor întocmite”, se arată în Raportul Curții de Conturi.
Galați: Reprezentanții Curții de Conturi, surprinși că Primăria Galați preferă să facă plângeri penale în loc să recupereze prejudiciul în civil
La Galați reprezentanții Curții de Conturi au descoperit o situație interesantă chiar la nivelul Primăriei Galați a cărei conducere preferă să facă plângeri penale în loc să meargă să recupereze pe cale civilă prejudiciile găsite. Reprezentanții Curții de Conturi recunosc că sesizarea organelor de cercetare penală este o procedură de durată care nu garantează recuperarea prejudiciilor la bugetul statului.
”O situație aparte a fost întâlnită în ultimii ani (2016 la zi) la U.A.T.M. Galați, care deși deține toate elementele și pârghiile legale pentru identificarea persoanelor responsabile de prejudiciile constatate de Camera de Conturi Galați, respectiv acte administrative în conținutul cărora se regăsesc atribuțiile și responsabilitățile personalului entității-fișe post, regulament de organizare și funcționare, proceduri operaționale –aceasta a recurs la sesizarea organelor de urmărire penală pentru identificarea de către aceștia din urmă a persoanelor ce se fac responsabile de prejudiciile respective, procedură care este de durată și nu garantează recuperarea prejudiciilor la bugetul statului”, se arată în Raportul Curții de Conturi.
În ceea ce privește restul entităților publice auditate, printre abaterile financiar-contabile cele mai reprezentative se enumeră: deficiențele constatate cu privire la inventariere, reevaluarea activelor corporale, neconcordanțe între evidența fiscală și cea raportată în situațiile financiare, executarea silită a creanțelor bugetelor locale defectuoasă sau care lipsește în totalitate, organizarea controlului internși implementarea defectuoasă a acestuia.
Constatările din actele de control încheiate au ca principală cauză neimplementarea sau implementarea necorespunzătoare a controlului intern de către entitățile verificate, aceasta fiind ea însăși o constatare în conținutul actelor de control, insuficienta personaluluiși/sau slaba pregătire profesională a acestuia, necunoașterea prevederilor legale
De asemenea, Curtea de Conturi remarcă o slabă implicare a ordonatorilor de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale, prin stabilirea de atribuții precise, pe persoane, precum și monitorizarea realizării lor, iar consiliile locale se rezumă la adoptarea hotărârilor cu privire la impozitele și taxele de încasatla bugetul local, fără a stabili indicatori de performanță cu privire la colectarea sumelor la buget și fără a monitoriza această activitate; neaplicarea tuturor procedurilor și măsurilor de executare silită pentru încasarea obligațiilor bugetare restante, în condițiile în care gradul de conformare voluntară a scăzut de la an la an iar, în unele cazuri, volumul sumelor restante a ajuns sau chiar depășește bugetul anual al unității administrativ-teritoriale; neexercitarea atribuțiilor de serviciu privind urmărirea respectării de concesionari/locatari a obligațiilor contractuale asumate
De asemenea, se notează și insuficiența personalului, sau a personalului bine pregătit, cu atribuții pe linia administrării veniturilor bugetare, atât din punct de vedere al stabilirii obligațiilor datorate de contribuabili, cât și al urmăririi și încasării acestora.
La Giurgiu: Management defectuos al fondurilor publice
Giurgiu este un alt județ cu probleme. În urma acțiunilor de control/audit efectuate de Camera de Conturi Giurgiu, atât launitățile administrativ-teritoriale cât și la entitățile din subordinea acestora, s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate constând în diminuarea veniturilor proprii, majorarea nelegală a cheltuielilor bugetare cu producerea de prejudicii în gestionarea fondurilor publice, precum și nereguli financiar-contabile care au generat reflectarea nereală a patrimoniului entităților în situațiile financiare.
”Abaterile identificate asupra legalității și regularității operaţiunilor supuse verificării s-au datorat, atât, managementului defectuos al fondurilor publice, cât și necunoaşterii sau neaprofundării de către angajaţi a cadrului legislativ privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice. O problemă acută o reprezintă, lipsa personalului din cadrul compartimentelor de specialitate. Abaterile constatate, care au generat prejudicii patrimoniale, venituri suplimentare sau au putut fi evidenţiate doar ca o eroare/abatere financiar-contabilă fără impact financiar asupra cheltuielilor sau veniturilor bugetare, au fost o consecinţă şi a neimplementăriicorespunzătoare a standardelor de control intern/managerial, generată de lipsa personalului specializat şi de insuficienta preocupare a unor ordonatori de credite în ceea ce priveşte organizarea acestei activităţi în strictă concordanţă cu cadrul legislativ care o reglementează”, spun reprezentanții Curții de Conturi.
Sibiu: Fundamentare nerealistă a proiectelor de buget, implicare insuficient în procesul de colectare a taxelor și impozitelor locale
Și în județul Sibiu sunt probleme similare cu cele din alte județe.
Concluziile generale rezultate în urma acțiunilor de control și audit ale Curții de Conturi efectuate la unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice de interes local și la agenții economici de subordonare locală verificați au fost, în principal, următoarele:
a)fundamentarea nerealistă a proiectelor de buget,ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile;
b)implicarea insuficientă a ordonatorilor principali de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale;
c)neînregistrarea în contabilitate a operațiunilor de intrare sau ieșire a unor bunuri din patrimoniu,cum sunt: terenurile din patrimoniul public și privat,obiective de investiții finalizate și recepționate,construcții,modernizări efectuate la clădiri,stocuri materiale,creanțe,obligații ș.a.;
d)efectuarea de înregistrări contabile eronate și denaturarea veniturilor și cheltuielilor,cum sunt: venituri rezultate din spații închiriate,obligații față de furnizori și creditori, calcularea și înregistrarea amortizării activelor corporale și necorporale ș.a.;
e)neorganizarea sau organizarea doar în mod formala sistemelor de management și control intern, ceea ce a condus în mare parte la abateri și nereguli identificate de echipele de audit în activitatea entităților verificate;
f)neurmărireași neîncasarea la termenele legale a veniturilor cuvenite bugetelor locale respectiv,impozitul pe clădiri,taxa pe teren,taxa pentru eliberarea autorizațiilor de construire,redevențe,chirii,accesorii pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare,etc;
g)slaba preocupare a autorităților administrației publice locale de a valorifica veniturile care pot rezulta din desfășurarea unor activități economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public și privat al unităților administrativ –teritoriale;
h)neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire și executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală în vederea încasării veniturilor proprii,persoanele cu atribuții în domeniu limitându-se doar la emiterea și transmiterea înștiințărilor de plată și a somațiilor,fără a lua și celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităților bănești,executarea veniturilor datorate contribuabililor de terțe persoane,instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile și imobile deținute de contribuabilii respectivi) pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante;
i)inventarierea necorespunzătoare a patrimoniului public și privat,respectiv necuprinderea în operațiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale sau nevalorificarea rezultatelor inventarierii;
j)preocuparea insuficientă a autorităților publice locale în activitatea de stabilire și încasare a veniturilor din proprietate;
k)nerespectare reglementărilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare,din care exemplificăm:-cheltuieli neprevăzute de legislația în vigoare,fiind efectuate plăți de drepturi bănești în afara cadrului legal,pe baza contractelor/acordurilor colective de muncă sau cu încălcarea legislației specifice în domeniul salarizării; -plăți fără documente justificative,care edifică faptul că în unele situații nu s-au executat lucrările sau nu s-au prestat serviciile;-plăți efectuate fără respectarea prevederilor contractuale sau a legislației specifice investiților publice;-acordarea unor gratuități aferente contractelor de telecomunicații fără ca acestea să fie înregistrate în contabilitate și inventariate;-neconstituirea și/sau neînregistrarea garanțiilor de bună execuție;
l)nu s-a urmărit respectarea principiilor de economicitate,eficiență,eficacitate în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public și privat al unităților administrativ teritoriale;
m)administrarea superficială a contractelor de achiziție publică;
n)insuficienta pregătire profesională a personalului, care nu asigură performanță în exercitarea atribuțiilor
