• Despre noi
  • Politica de Advertise
  • Contact
sâmbătă, mai 21, 2022
  • Login
No Result
View All Result
NEWSLETTER
News Online
  • Actualitate
  • Romania Istorica
  • Politica
  • Justitie
  • Regional
  • Sport
  • Actualitate
  • Romania Istorica
  • Politica
  • Justitie
  • Regional
  • Sport
No Result
View All Result
News Online
No Result
View All Result
Home Stiri Regional

Curtea de Conturi: Funcționari publici slab pregătiți sau nepăsarea factorilor de decizie, printre explicațiile gestionării proaste a fondurilor publice în județe

de Cristi Ciuperca
martie 7, 2021
in Regional
0
Curtea de Conturi: Funcționari publici slab pregătiți sau nepăsarea factorilor de decizie, printre explicațiile gestionării proaste a fondurilor publice în județe
Distribuie pe FacebookWhatsappLinkedInTwitterTelegram

Raportul făcut de Curtea de Conturi în urma verificărilor făcute în 2020 referitoare la modul cum au fost cheltuiți în anul bugetar anterior banii publici de către consiliile județene, primării și alte unități din subordinea acestora, auditate de Curte, arată în continuare nereguli grave în gestionarea banilor publici pe plan local și județean în foarte multe județe.  La Galați cei de la Curtea de Conturi au descoperit o situație interesantă chiar la nivelul Primăriei Galați a cărei conducere preferă să facă plângeri penale în loc să meargă să recupereze pe cale civilă prejudiciile găsite.

Curtea de Conturi identifică în Raportul făcut pe anul trecut mai multe cauze ale deficiențelor majore descoperite în urma controalelor făcute în mai multe județe. Printre aceste probleme se regăsesc faptul că în instituțiile publice se regăsesc în continuare foarte mulți funcționari publici foarte slab pregătiți profesional, care nu știu să aplice corect legile. Indolența și nepăsarea altor factori de decizie, cum ar fi consilierii locali, este o altă cauză care stă la baza neregulilor descoperite de inspectorii Curții de Conturi.

O slabă implicare a ordonatorilor de credite în organizarea și desfășurarea procesului  de  colectare  a  impozitelor și  taxelor  locale precum și fundamentarea nerealistă a proiectelor de buget, ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile, sunt alte deficiențe identificate de Curtea de Conturi în mai multe județe.

Interesant este că problemele cu funcționarii nepregătiți professional se mențin în continuare desi în ultimii ani salariile din mediul bugetar au explodat, depășind pe alocuri salariile din mediul privat.

Ce probleme s-au găsit în Prahova

Spre exemplu, în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2019 la nivelul judeţului Prahova se reflectă situația gestionării fondurilor publice de către entităţile inspectate, iar Curtea de Conturi a verificat: a)  dacă  situaţiile  financiare  auditate  sunt  întocmite,  de  către  entităţile  verificate,  în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a altor informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă; b) dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale entității verificate sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele prin care a fost înfiinţată entitatea şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

Constatările și concluziile prezentate în Raport pun în evidență, spun reprezentanții Curții de Conturi, în continuare o mulțime de carențe și iregularități, atât ca volum, dar și ca frecvență, abateri cu caracter financiar -contabil și fiscal, precum și prejudicii patrimoniale datorate în principal faptului că:

-nu  s-a asigurat, la nivelul unor entități, un management performant în ceea ce privește activitățile  specifice  de  estimare,  constatare  și  administrare  a  veniturilor  bugetare,   o fundamentare nerealistă a proiectelor de buget, neasigurându-se alocarea creditelor în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor estimate a se realiza, modul deficitar de evidență și monitorizare a indicatorilor programeloraprobate, inclusiv la entitățile din subordinea acestora etc.;

-nu s-a urmărit implementarea unui management financiar guvernat de o bună gestiune economico-financiară, având în vedere abaterile si neregulile identificate în activitățile specifice de  organizare și conducere a evidențelor tehnico-operative și contabile a tuturor elementelor patrimoniale, inexistența unor strategii pentru procurarea și implementarea de aplicații asistate pe calculator având în vedere erorile frecvente de calcul, evidență și raportare constatate și care au  consecințe  directe  asupra  modului  de  evaluare  și  utilizare  a  resurselor  financiare  și  de administrare  a  patrimoniului,  fiind  necesare  în  continuare  măsuri  pentru  îmbunătățirea managementului finanțelor publice locale și dezvoltarea la un nivel corespunzător a capacității instituționale de elaborare și execuție a bugetelor proprii;

-existența de incompatibilități cu privire la sarcinile efective coroborat  cu  pregătirea profesională deficitară a personalului propriu de la nivelul unor entități;

-o preocupare lacunară la unele unități administrative pentru organizarea activității de identificare, stabilire, înregistrare și urmărire a încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, cu consecințe directe asupra activităților proiectate a se desfășura la nivelul comunității;

-carențe/neajunsuri în aplicarea de măsuri care să se concretizeze într-o  administrare performantă a patrimoniului, dar și a resurselor bugetare avute la dispoziție, lipsa sau caracterul incomplet al programelor de dezvoltare a controlului intern/managerial și/sau modul deficitar și formal de implementare și monitorizare a acestuia, inclusiv a activităților de audit public intern

Reprezentanții Curții de Conturi remarcă, pentru județul Prahova, lipsa de interes din partea unor autorităţi publice locale de a studia Rapoartele referitoare la finanţele publice locale anuale postate pe site-ul Curţii de Conturi pentru a acţiona preventiv în activitatea desfăşurată dar și dezinteresului multorconsilieri locali de a studia rapoartele primite şi de a urmări modul în care  primarii  duc  la  îndeplinire  măsurile  dispuse  de  Camera  de  Conturi  pentru  înlăturarea neregulilor constatate, deși această obligație a fost transmisă odată cu comunicarea deciziilor

 Curtea de Conturi: Ar fi necesari indicatori de performanță

În cee ace priveștee  cauzele  care  au  determinat  problemele  în zona de colectare a taxelor și impozitelor locale, Curtea menționează e atât restricțiile bugetare în domeniul personalului, în foarte multe comune activitatea de constatare, colectare și urmărire a taxelor și impozitelor locale exercitându-se cu 1-2 persoane, cât și ”pregătirea profesională insuficientă a personalului angrenat”.

 Controalele derulate de Camera de Conturi Prahova au reținut şi în anul 2020 numeroase cazuri în care fondurile publice au fost cheltuite în condiții netransparente, fără o implicare a autorităților contractante în urmărirea derulării contractelor de achiziții publice, consecința fiind prejudicierea bugetelor locale cu o sumă de 4.651mii lei.

”O a doua concluzie este că abaterile/erorile identificate au fost generate de ineficiența sau inexistența  formelor  de  control  intern/managerial,  dar  și  de  exercitarea  unui  management ineficace asupra fondurilor publice, respectiv de superficialitatea unor ordonatori de credite și a conducătorilor compartimentelor financiar-contabile în respectarea prevederilor legale cu privire la  modul  de  administrare  a  patrimoniului  public  și  privat  al  unităților  administrativ-teritoriale, precum și cu privire la formarea, administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale.O altă concluzie care se desprinde este aceea că aplicarea unor indicatori de performanță ar  fi  un  instrument  indispensabil  de  management  într-o administrație publică locală modernă. Societatea civilă solicită mai multă calitate în prestarea serviciilor publice și o mai eficientă gestionare a resurselor publice. Pentru aceasta este necesar să se măsoare performanța, în cadrul unor finanțări pe programe”, concluzionează reprezentanții Curții de Conturi.

 Curtea de Conturi – Alba:  Sistemele de control și audit intern funcționează în mod  ineficient

 La nivelul instituțiilor din județul Alba Curtea de Conturi a descoperit un mod  deficitar  de  fundamentare  a necesităților de  resurse: în sensul că veniturile estimate nu sunt realist, și cât  de  predictibile  sunt  sumele  pe care ordonatorul  de credite anticipează că le va primi de la bugetul de stat; nefundamentarea  deciziilor de alocare a fondurilor, atât din punct de vedere al respectării bazei legale pentru respectiva cheltuială, dar și al  impactului  asupra capacității unității administrativ-teritoriale de a susține și implementa respectivele decizii;-neaplicarea criteriilor de prioritizare a obiectivelor de investiții și de identificare a soluțiilor aferente de finanțare.

Abaterile constatate  în  urma acțiunilor efectuate au  evidențiat  faptul  că,  acestea  se datorează, spune Curtea de Conturi, în special problemelor existente  în  organizarea și exercitarea  controlului și auditului  intern,  cât și faptului  că  acestea  nu funcționează la  un  nivel  care  să  asigure gestionarea  patrimoniului  public și privat  în condiții de  legalitate,  regularitate și maximă eficiență.

În urma evaluării sistemelor de control și audit intern și a probelor  de  audit obținute,  în marea majoritate a instituțiilor auditate,  Curtea a concluzionat că sistemele de control și audit intern funcționează în  mod  ineficient, activitățile de  audit intern  la nivelul instituțiilor publice  sunt,  în general insuficient de riguroase, nu acoperă domenii semnificative, iar conducătorii acestora nu sunt interesați să valorifice aceste activități și drept urmare riscurile de control au fost evaluate ca fiind medii sau ridicate.

Organizarea și exercitarea  în  mod  deficitar  a  controlului  financiar  preventiv  propriu de către instituțiile publice se  datorează, spune Curtea de Conturi,  în  primul rând lipsei personalului  de specialitate, cu consecințe în  ceea  ce privește  separarea atribuțiilor de  control  preventiv  de  acelea  de conducere  a evidenței contabile  sau  de  participare  la  executarea operațiunilor  economico-financiare în cauză.

”Majoritatea  abaterilor  constatate sunt urmarea unui management mai puțin riguros al fondurilor  publice,  a necunoașterii legislației  privind  formarea,  administrarea,  angajarea și utilizarea fondurilor publice și, nu în ultimul rând, a caracterului interpretabil al unor reglementări legale. Prejudiciile create prin plățile nelegale efectuate pentru lucrări de investiții și reparații sunt datorate, în principal, superficialității în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activității deficitare a diriginților de șantier, angajați de către ordonatorii de credite  pentru supravegherea și avizarea realității executării lucrărilor conform proiectelor întocmite”, se arată în Raportul Curții de Conturi.

Galați: Reprezentanții Curții de Conturi, surprinși că Primăria Galați preferă să facă plângeri penale în loc să recupereze prejudiciul în civil

La Galați reprezentanții Curții de Conturi au descoperit o situație interesantă chiar la nivelul Primăriei Galați a cărei conducere preferă să facă plângeri penale în loc să meargă să recupereze pe cale civilă prejudiciile găsite. Reprezentanții Curții de Conturi recunosc că sesizarea organelor de cercetare penală este o procedură de durată care nu garantează recuperarea prejudiciilor la bugetul statului.

”O situație aparte a fost întâlnită în ultimii  ani  (2016  la  zi)  la  U.A.T.M.  Galați,  care  deși deține  toate  elementele și  pârghiile  legale  pentru  identificarea  persoanelor  responsabile  de prejudiciile  constatate  de  Camera  de  Conturi  Galați,  respectiv  acte  administrative în  conținutul cărora se regăsesc atribuțiile și responsabilitățile personalului entității-fișe post, regulament de organizare și funcționare, proceduri operaționale –aceasta a recurs la sesizarea organelor de urmărire  penală  pentru  identificarea de către aceștia din urmă a persoanelor  ce  se  fac responsabile  de  prejudiciile  respective,  procedură  care  este  de  durată și  nu  garantează recuperarea prejudiciilor la bugetul statului”, se arată în Raportul Curții de Conturi.

În ceea ce privește restul entităților publice auditate, printre  abaterile  financiar-contabile  cele  mai  reprezentative  se  enumeră:  deficiențele constatate  cu  privire  la  inventariere,  reevaluarea  activelor  corporale,  neconcordanțe  între evidența fiscală și cea raportată în situațiile financiare, executarea silită a creanțelor bugetelor locale  defectuoasă  sau  care  lipsește   în   totalitate, organizarea controlului   internși implementarea defectuoasă a acestuia.

Constatările din actele de control încheiate au ca principală cauză neimplementarea sau implementarea necorespunzătoare a controlului intern de către entitățile verificate, aceasta fiind ea  însăși  o  constatare  în  conținutul  actelor  de  control,  insuficienta  personaluluiși/sau slaba pregătire profesională a acestuia, necunoașterea prevederilor legale

De asemenea, Curtea de Conturi remarcă  o slabă implicare a ordonatorilor de credite în organizarea și desfășurarea procesului  de  colectare  a  impozitelor și  taxelor  locale,  prin  stabilirea  de  atribuții  precise,  pe persoane,  precum și  monitorizarea  realizării  lor,  iar  consiliile  locale  se  rezumă  la  adoptarea hotărârilor cu privire la impozitele și taxele de încasatla bugetul local, fără a stabili indicatori de performanță cu privire la colectarea sumelor la buget și fără a monitoriza această activitate; neaplicarea tuturor procedurilor și  măsurilor  de  executare  silită  pentru  încasarea obligațiilor bugetare restante, în condițiile în care gradul de conformare voluntară a scăzut de la an la an iar, în unele cazuri, volumul sumelor restante a ajuns sau chiar depășește  bugetul anual al unității administrativ-teritoriale; neexercitarea atribuțiilor de serviciu privind urmărirea respectării de concesionari/locatari a obligațiilor contractuale asumate

De asemenea, se notează și insuficiența  personalului,  sau  a  personalului  bine  pregătit,  cu  atribuții   pe   linia administrării  veniturilor  bugetare,  atât  din  punct  de  vedere  al  stabilirii  obligațiilor  datorate  de contribuabili,  cât și  al  urmăririi și  încasării  acestora.

La Giurgiu: Management defectuos al fondurilor publice

 Giurgiu este un alt județ cu probleme. În urma  acțiunilor de control/audit efectuate de Camera de Conturi Giurgiu, atât launitățile administrativ-teritoriale cât și la entitățile din subordinea acestora, s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate constând în diminuarea veniturilor proprii, majorarea nelegală a cheltuielilor bugetare cu producerea de prejudicii în gestionarea fondurilor publice, precum și nereguli financiar-contabile care au generat reflectarea nereală a patrimoniului entităților în situațiile financiare.

”Abaterile identificate asupra legalității și regularității operaţiunilor supuse verificării s-au datorat, atât, managementului defectuos al fondurilor publice, cât și necunoaşterii sau neaprofundării de către angajaţi a cadrului legislativ privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice. O problemă acută o reprezintă, lipsa personalului din cadrul compartimentelor de specialitate. Abaterile constatate, care au generat prejudicii patrimoniale, venituri suplimentare sau au putut fi evidenţiate doar ca o eroare/abatere financiar-contabilă fără impact financiar asupra cheltuielilor sau veniturilor bugetare, au fost o consecinţă şi a neimplementăriicorespunzătoare a standardelor de control intern/managerial, generată de lipsa personalului specializat şi de insuficienta preocupare a unor ordonatori de credite în ceea ce priveşte organizarea acestei activităţi în strictă concordanţă cu cadrul legislativ care o reglementează”, spun reprezentanții Curții de Conturi.

Sibiu: Fundamentare nerealistă a proiectelor de buget, implicare insuficient în procesul de colectare a taxelor și impozitelor locale

Și în județul Sibiu sunt probleme similare cu cele din alte județe.

 Concluziile generale rezultate în urma acțiunilor de control și audit ale Curții de Conturi efectuate la unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice de interes local și la agenții economici de subordonare locală verificați au fost, în principal, următoarele:

a)fundamentarea nerealistă a proiectelor de buget,ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile;

b)implicarea  insuficientă  a  ordonatorilor  principali  de  credite  în  organizarea  și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale;

c)neînregistrarea în contabilitate a operațiunilor de intrare sau ieșire a unor bunuri din patrimoniu,cum sunt: terenurile din patrimoniul public și privat,obiective de investiții finalizate și recepționate,construcții,modernizări efectuate la clădiri,stocuri  materiale,creanțe,obligații ș.a.;

d)efectuarea de înregistrări  contabile  eronate  și  denaturarea  veniturilor  și cheltuielilor,cum sunt: venituri rezultate din spații închiriate,obligații față de furnizori și creditori, calcularea și înregistrarea amortizării activelor corporale și necorporale ș.a.;

e)neorganizarea sau organizarea doar în mod formala sistemelor de management și control intern, ceea ce a condus în mare parte la abateri și nereguli identificate de echipele de audit în activitatea entităților verificate;

f)neurmărireași neîncasarea la  termenele  legale a  veniturilor cuvenite  bugetelor locale  respectiv,impozitul  pe  clădiri,taxa  pe  teren,taxa  pentru  eliberarea  autorizațiilor  de construire,redevențe,chirii,accesorii pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare,etc;

g)slaba  preocupare  a  autorităților  administrației  publice  locale  de  a  valorifica veniturile care pot rezulta din desfășurarea unor activități economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public și privat al unităților administrativ –teritoriale;

h)neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire și executare silită prevăzute de Codul  de  procedură  fiscală  în  vederea  încasării  veniturilor  proprii,persoanele  cu  atribuții  în domeniu limitându-se doar la emiterea și transmiterea înștiințărilor de plată și a somațiilor,fără a lua și celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităților bănești,executarea veniturilor datorate contribuabililor de terțe persoane,instituirea de sechestre asupra  bunurilor  mobile  și  imobile  deținute  de  contribuabilii  respectivi) pentru  încasarea  la bugetele locale a unor datorii restante;

i)inventarierea  necorespunzătoare  a  patrimoniului  public  și  privat,respectiv necuprinderea  în  operațiunea  de  inventariere  a  tuturor  elementelor  patrimoniale  sau nevalorificarea rezultatelor inventarierii;

j)preocuparea insuficientă a autorităților publice locale în activitatea de stabilire și încasare a veniturilor din proprietate;

k)nerespectare  reglementărilor  legale  cu  privire  la  angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare,din care exemplificăm:-cheltuieli neprevăzute de legislația în vigoare,fiind efectuate plăți de drepturi bănești  în  afara  cadrului  legal,pe  baza  contractelor/acordurilor  colective  de  muncă sau  cu încălcarea legislației specifice în domeniul salarizării; -plăți fără documente justificative,care edifică faptul că în unele situații nu s-au executat lucrările sau nu s-au prestat serviciile;-plăți  efectuate  fără respectarea  prevederilor  contractuale  sau a  legislației specifice investiților publice;-acordarea unor gratuități aferente contractelor de telecomunicații fără ca acestea să fie înregistrate în contabilitate și inventariate;-neconstituirea și/sau neînregistrarea garanțiilor de bună execuție;

l)nu  s-a urmărit respectarea principiilor de economicitate,eficiență,eficacitate  în utilizarea  fondurilor  publice  și  în  administrarea  patrimoniului  public  și  privat  al  unităților administrativ teritoriale;

m)administrarea superficială a contractelor de achiziție publică;

n)insuficienta pregătire profesională a personalului, care nu asigură performanță în exercitarea atribuțiilor

Etichete: curtea de conturifunctionari publici slab pregatitigestionare fonduri publice
DistribuieTrimiteDistribuieTweetDistribuie
Cristi Ciuperca

Cristi Ciuperca

Jurnalist cu experiență de peste 15 ani în presa centrală și locală. În presa centrală a lucrat în redacții ca Evenimentul Zilei sau România Liberă. Cofondator al proiectului RISE Project

Articolul urmator
Liderul Hells Angels România, Marius Lazăr, cerea 10 kg de cocaină pentru piața noastră, negocia achiziționarea de armament sârbesc. Vizau cel puțin un asasinat. Filmul negocierilor pentru droguri, arme și crime

Liderul Hells Angels România, Marius Lazăr, cerea 10 kg de cocaină pentru piața noastră, negocia achiziționarea de armament sârbesc. Vizau cel puțin un asasinat. Filmul negocierilor pentru droguri, arme și crime

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termenii și condițiile.

Articole Populare

  • Liderul Hells Angels România, Marius Lazăr, cerea 10 kg de cocaină pentru piața noastră, negocia achiziționarea de armament sârbesc. Vizau cel puțin un asasinat. Filmul negocierilor pentru droguri, arme și crime

    Liderul Hells Angels România, Marius Lazăr, cerea 10 kg de cocaină pentru piața noastră, negocia achiziționarea de armament sârbesc. Vizau cel puțin un asasinat. Filmul negocierilor pentru droguri, arme și crime

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0
  • DIICOT trebuie să afle cine a introdus pe Google Maps ”Catedrala Prostirii Neamului”

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0
  • UPDATE Arest la domiciliu pentru liderul clanului Butoane. Consilierul județean Crina Stoianovici, sub control judiciar

    0 distribuiri
    Distribuie 0 Tweet 0

Recomandari

De ce nu a mai ajuns Dana Gîrbovan ministru la Justiție

De ce nu a mai ajuns Dana Gîrbovan ministru la Justiție

3 ani in urma
Andrei Bodean rămâne procuror șef al DNA Constanța. În același timp este anchetat de SIIJ

Andrei Bodean rămâne procuror șef al DNA Constanța. În același timp este anchetat de SIIJ

3 ani in urma

Urmariti-ne pe Facebook!

Newsletter

Abonați-vă la newsletter-ul nostru pentru a primi News Online direct în căsuța de e-mail, în fiecare Vineri a săptămânii. Este rapid și ușor să vă înscrieți – și simplu să vă dezabonați dacă vă răzgândiți.

Please wait...

Multumim! Te-ai inscris cu succes la newsletterul nostru.

Stiri

  • Actualitate
  • Dosar
  • Justitie
  • Media
  • Politica
  • Regional
  • Romania Istorica
  • Sport

Link-uri Utile

  • Termeni & Conditii
  • Politica de utilizare a cookie-urilor
  • Contact

Despre Noi

NewsOnline este o platformă media care își propune să ofere cititorilor săi informații relevante din mai multe domenii de actualitate, cum ar fi politică sau justiție.

  • Despre noi
  • Politica de Advertise
  • Contact

© 2022 NewsOnline - Toate drepturile rezervate!

No Result
View All Result
  • Acasa
  • Actualitate
  • Romania Istorica
  • Politica
  • Justitie
  • Regional
  • Sport

© 2022 NewsOnline - Toate drepturile rezervate!

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
NewsOnline.ro foloseste module cookies. Continuând să utilizați acest site, vă dați consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor. Vizitați Politica de utilizare cookie.