Curtea de Apel București a respins acțiunea Ministerului Culturii care solicita anularea a două decizii a Curții de Conturi care obligau ministerul la recuperarea, printre altele, a unor sume de bani acordate Uniunii Scriitorilor din România în Anul Centenarului
Demersul în instanță al Ministerului Culturii a venit după ce în urma unui control al Curții de Conturi s-au descoperit câteva probleme în activitatea ministerului din 2018, când la conducere era actorul George Ivașcu.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă, ia fiind atacată cu recurs care urmează a fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, prin raportul de constatare din iulie 2019, Curtea de Conturi a reținut în urma verificării documentelor puse la dispoziție privind stabilirea drepturilor salariale(state de plată, note contabile, situații financiare, ordine ale ministrului etc.) s-au constat nereguli în angajarea și plata salariilor și a contribuțiilor aferente acestora, reprezentând drepturi de natură salarială acordate unor persoane detașate la Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) de la alte entități publice și private.
Din verificare a rezultat că în statele de salarii întocmite în perioada ianuarie 2018 – decembrie 2018, au fost identificați un număr de 44 salariați, reprezentând persoane detașate de la terțe entități publice și private, la nivelul structurilor din cadrul MCIN.
Persoanele detașate la MCIN, pentru a desfășura activități profesionale în cadrul structurilor mai sus prezentate, au avut contract de muncă încheiat la entități publice și entități cu capital privat.
Potrivit situației prezentate echipei de Audit a Curții de Conturi de către Serviciul Resurse Umane a rezultat că unii salariați – detașați au beneficiat de un nivel al salariului de bază situat peste nivelul prevăzut de grila de salarizare corespunzătoare postului ocupat, în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
”Pe baza datelor prezentate mai sus a rezultat că și în cazul celor 14 persoane care au fost detașate de la societăți comerciale trebuia să se aplice prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit d__ fondurile publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv că ar fi trebuit să se plătească salariile aferente funcției corespunzătoare pentru care a fost efectuată detașarea… Pentru salariații detașați în condițiile prezentate mai sus în anul 2018 a fost suportat de la bugetul de stat prin MCIN suma de 604.692 lei, față de 322.207 lei, care ar fi fost acordate în condițiile aplicării Legii cadru 153/2017, rezultând astfel o cheltuială neeconomicoasă în sumă de 282.485 lei”, a stabilit Curtea de Conturi în urma verificărilor de la Ministerul Culturii.
Curtea de Apel București a constatat că susținerile Curții de Conturi sunt corecte și că Ministerul Culturii a încălcat legea.
”Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus statuate, C_____ reține că, în cazul persoanelor detașate în cadrul Ministerului C_______ d__ sectorul privat, nu se puteau acorda drepturile salariale pe care persoana angajată le obținea în sectorul privat, în măsura în care acestea erau superioare drepturilor salariale acordate în cadrul Ministerului, întrucât în sectorul public drepturile salariale sunt strict stabilite prin legea de salarizare și nu sunt rezultatul unei negocieri. Astfel, în mod corect pârâta (Curtea de Conturi n.r.) a reținut că drepturile salariale acordate de Minister persoanelor detașate, reprezentau drepturi salariale negociate de acestea cu angajatori privați, ori în sectorul public nu este incidentă negocierea între angajat și angajator în ceea ce privește drepturile salariale. (…) Ori, angajatorul d__ sectorul public nu are posibilitatea de a stabili în privința personalului contractual alte drepturi salariale decât cele expres stabilite de legea de salarizare. În aceste condiții, C_____ reține, contrar susținerilor reclamantului, că pârâta nu a realizat o interpretare trunchiată a dispozițiilor art. 47 Codul muncii, ci în realitate a dat eficiență dispozițiilor legii speciale în materia salarizării personalului d__ sectorul public în anul 2018, respectiv dispozițiilor Legii 153/2017”, se arată în motivarea deciziei, publicată pe rolii.ro, prin care Curtea de Apel București a respins solicitarea Ministerului Culturii de a anula decizia Curții de Conturi.
Uniunea Scriitorilor, finanțată de două ori pentru același proiect
În ceea ce privește problema privind finanțarea Uniunii Scriitorilor din România din Anul Centenarului – 2018, Ministerul Culturii și Uniunea – care a făcut cerere de intervenție în proces, au susținut că cererile de finanțare formulate de intervenient au vizat două proiecte culturale distincte, respectiv Gala Poeziei Române Contemporane – București 2018 și Gala Poeziei Române Contemporane – Alba Iulia 2018.
Curtea de Conturi a stabilit însă că nu vorbim de proiecte distincte ci au fost un proiect cultural unic finanțat, ilegal, de două ori din același buget de Ministerul Culturii. Judecătorii de la Curtea de Apel București au hotărât că interpretarea Curții de Conturi este una corectă și că cei care au încălcat legea sunt cei de la minister.
Astfel, din analiza dispozițiilor legale, Curtea reține pe de o parte că proiectul cultural reprezintă un ansamblu de activități prin care se urmărește satisfacerea unui interes cultural comun, iar pe de altă parte că finanțarea nerambursabilă se acordă pentru un proiect cultural, iar nu pentru fiecare activitate desfășurată în cadrul proiectului, de regulă în cadrul aceluiași an bugetar.
Astfel, prin cererea de finanțarea înregistrată la Minister sub nr. 85/18.01.2018 Uniunea Scriitorilor din România a solicitat finanțare pentru proiectul „Gala Poeziei Române Contemporane, ediția a VIII-a – București 2018”, în cuantum de 60.000 lei. Potrivit cererii, perioada de desfășurare era mai-decembrie 2018, scopul proiectului fiind celebrarea Centenarului Marii Unirii prin citirea de poezii de către poeți români reprezentativi( interesul cultural al desfășurării proiectului, în sensul OG 51/1998).
”Activitățile integrate în cadrul proiectului se desfășurau în localități alese în funcție de semnificația istorică a acestora pentru procesul de realizare a Marii Uniri, respectiv București, Cluj, Iași, A___, Timișoara, C______, C________ A___ I____. În urma analizării cererii de finanțare, M_________ C_______ a decis acordarea unei finanțări nerambursabile în cuantum de 20.000 lei în cadrul Programului Cultural Prioritar pe anul 2018”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.
Prin cererea de finanțare înregistrată la Minister sub nr. 6630/12.09.2018, Uniunea Scriitorilor din România a solicitat finanțare pentru proiectul „Gala Poeziei Române Contemporane, ediția a VIII-a – Alba Iulia 2018” în cuantum de 65.000 lei. Potrivit cererii, perioada de desfășurare era octombrie-noiembrie 2018, scopul proiectului fiind celebrarea Centenarului Marii Unirii prin citirea de poezii de către poeți români reprezentativi( interesul cultural al desfășurării proiectului, în sensul OG 51/1998). Activitățile integrate în cadrul proiectului se desfășurau în localități alese în funcție de semnificația istorică a acestora pentru procesul de realizare a Marii Uniri, respectiv București, Cluj, Iași, A___, Timișoara, C______, C________, Alba Iulia.
”În urma analizării cererii de finanțare, M_________ C_______ a decis acordarea unei finanțări nerambursabile în cuantum de 60.000 lei, d__ care a acordat efectiv Uniunii Scriitorilor din România suma de 51.583 lei. Procedând la analiza conținutului celor două cereri de finanțare, C_____ reține că, în fapt, U______ S___________ d__ R______ a solicitat finanțarea pentru un singurul proiect cultural și anume Gala Poezia Contemporane Române ediția a VIII-a, având în vedere că toate activitățile descrise în cadrul cererilor de finanțare urmăreau satisfacerea unui interes cultural comun și anume celebrarea Centenarului Marii Unirii, prin citirea de poezii de către poeți români reprezentativi”, se mai arată în hotărârea Curții de Apel București
Curtea de Apel București subliniază că prin activitatea desfășurată în fiecare dintre cele 8 orașe identificate în cele două cereri de finanțare nu se urmărea satisfacerea unui interes cultural propriu, ci a unui interes cultural unic legat de Centenarul Marii Uniri, astfel încât NU se poate reține că fiecare activitate reprezenta un proiect cultural distinct, care să poată să primească o finanțare nerambursabilă de sine stătătoare.
”Împrejurarea că în cele două cereri de finanțare s-a identificat locul în care urma să se desfășoare activitatea culturală și data evenimentului, și anume București 15 iunie 2018 și respectiv A___ I____ 24 noiembrie 2018, iar finanțarea a fost acordată menționându-se locul și data desfășurării activității, nu conduce la concluzia propusă de reclamant și de intervenientul accesoriu în sensul că ar fi vorba de două proiecte culturale diferite. Pentru a ajunge la această concluzie, C_____ a avut în vedere împrejurarea că finanțarea nerambursabilă vizează întregul proiect cultural, chiar dacă în cererea de finanțare se identifică o activitate d__ cadrul proiectului, pentru care se solicită finanțarea. Astfel, odată acordată finanțarea nerambursabilă în cadrul unui proiect cultural, chiar pentru o singură activitate componentă a proiectului, nu se mai poate proceda la acordarea unei alte finanțări de către același finanțator pentru o altă activitate d__ cadrul aceluiași proiect. Practic, alegerea formei de solicitare a finanțării nerambursabile, respectiv pentru o activitate componentă sau pentru proiectul cultural în integralitate, aparține solicitantului, însă finanțarea nu poate fi obținută de la același finanțator decât o singură dată pentru același proiect cultural. Față de cele mai sus expuse, C_____ reține că în mod corect pârâta (Curtea de Conturi n.r.) a reținut că reclamantul a procedat la acordarea unei duble finanțări pentru același proiect cultural”, concluzionează Curtea de Apel București.
Astfel, rezultă că cea de-a doua finanțare acordată de Ministerului Culturii în urma solicitării Uniunii Scriitorilor din 12 septembrie 2018, pentru evenimentul de la Alba Iulia, și în valoare de 51.583 de lei este una în afara legii.
sursa foto sus www.adevarul.ro
Extras de pe portalul instantelor de judecată
