Procesul penal al primei insolvențe a clubului de fotbal Dinamo București a intrat în linie dreaptă și se apropie de un verdict în primă instanță. Astfel, la termenul din 20 ianuarie Curtea de Apel București a înștiințat părțile din dosar că pe 16 februarie vor avea loc dezbaterile finale în acest dosar. După acest pas Curtea de Apel București va reține dosarul pentru pronunțarea verdictului în primă instanță. Sentința nu va fi una definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În acest dosar au fost trimiși în judecată mai mulți lichidatori, după cum urmează: Valentin Cristian Gheorghiță pentru bancrută frauduloasă, Elena Cosma de la fosta firmă ZRP Insolvency actuala R & I Group, firmă trimisă și ea în judecată – ambele persoane fizice și juridice pentru complicitate la bancrută frauduloasă, Andrei Cătălin Dascăl și firma acestuia de insolvență, Dascăl Insolvency, pentru complicitate la bancrută frauduloasă.
Tot pentru complicitate la bancrută frauduloasă este judecat și omul de afaceri Ionuț Negoiță (foto sursa www.telekomsport.ro), fost acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo București la momentul când a avut loc prima intrare în insolvență.
În esență, Parchetul Curții de Apel București a reținut în sarcina celor trimiși în judecată faptul că ar fi prejudiciat creditorii înscriși la masa credală a clubului Dinamo București prin ascunderea unor bunuri care puteau fi valorificate în favoarea creditorilor în procedura de insolvență.
Inițial dezbaterile finale trebuiau să aibă loc la termenul din noiembrie 2021, dar la acel moment inculpații din dosar s-au trezit cu două surprize de proporții din partea Parchetului Curții de Apel București.
Astfel, după ce în timpul cercetării judecătorești au fost dispuse și efectuate două expertize de specialitate care nu au scos în evidență din dincolo de orice dubiu un posibil prejudiciu în această cauză, Parchetul Curții de Apel a trimis la dosarul Curții de Apel București, conform documentelor deținute de NewsOnline.ro, un raport întocmit de un specialist ”care reprezintă punctul de vedere al Parchetului Curții de Apel București (PCAB) cu privire la prejudiciul cauzat în cauză”.
Având în vedere că expertizele nu sunt foarte concludente, Raportul depus de PCAB reprezintă forțarea constatării în mod obligatoriu a unui prejudiciu în acest dosar.
Modul de lucru al PCAB în acest dosar este cel puțin straniu având în vedere că dacă s-ar valida de către judecător un astfel de ”modus operandi” se poate determina o practică și în alte dosare economice ca de fiecare dată când unitatea de parchet nu agreează un raport de expertiză independentă dispus de judecător poate pune un specialist intern să întocmească un document care să stabilească un prejudiciu în sarcina inculpaților, oricare ar fi aceștia.
Mai mult, din documentele studiate de NewsOnline.ro, la dosarul cauzei există și o adresă a Poliției Sectorului 4 – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice care solicită Curții de Apel București punerea la dispoziție a unui raport de expertiză necesar într-un dosar penal. Din acest document rezultă că doi din experții care au făcut expertize în dosarul de la Curtea de Apel București s-au trezit cu dosar penal pentru mărturie mincinoasă.
La termenul din 20 ianuarie de la Curtea de Apel Bucureștii avocații au reclamat în mod vehement poziția de intimidare adoptată în cauză de Parchetul Curții de Apel București atât prin dosarul penal deschis împotriva experților cât și prin Raportul de constatare a prejudiciului depus la instanță în noiembrie anul trecut.
Avocații au cerut în mod concret excluderea de la dosarul cauzei a Raportului de constatare depus în noiembrie de PCAB și prin care s-ar constata existența unui prejudiciu.
Astfel, unul din avocații inculpaților, Florin Șurghie, a arătat că ”de regulă, într-un dosar care tratează o afacere judiciară, adică o acuzaţie penală, ar trebui să se afle mijloace de probă, indiferent care sunt acelea, un act de sesizare şi alte înscrisuri cu valoare probatorie, or, câtă vreme reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii ferme şi şi-a afirmat poziţia în legătură cu natura juridică a acestui înscris, în sensul că nu poate constitui un mijloc de probă, se pune întrebarea legitimă, de ce ar mai trebui ca acesta să se afle la dosarul cauzei?”
De asemenea, Șurghie a apreciat că ”instanţa trebuie să facă o analogie, care nu este deloc deplasată, între considerentele Deciziei nr.##/2018 a Curţii Constituţionale a României, cu privire la mijloacele de probă declarate nule, şi să procedeze la înlătuarea fizică a acestui înscris, argumentul suprem din decizia instanţei de contencios constituţional fiind acela că poate fi influenţată percepţia judecătorului cu privire la soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză, chiar dacă această percepţie nu este exhibată în cuprinsul hotărârii”.
Președintele completului de judecată de la Curtea de Apel București a decis însă să respingă cererile avocaților de a înlătura de la dosar Raportul întocmit de specialistul Parchetului Curții de Apel București.
”De asemenea, respinge, ca neîntemeiate, cererile de înlăturare de la dosarul cauzei a înscrisului depus de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la data de 25.11.2021, formulate de aceleaşi părţi, prin apărători. Curtea califică acest înscris, intitulat ,,raport”, ca fiind punct de vedere, note scrise, fără a reprezenta un mijloc de probă şi, pe cale de consecinţă, neavând vreo valoare probantă. În opinia instanţei, acest înscris nu reprezintă un raport de constatare tehnico-ştiinţifică, astfel cum prevede Codul de procedură penală, motiv pentru care apreciază că nu se justifică înlăturarea acestuia de la dosar şi nu se impune nici emiterea unei adrese căte Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru a verifica modalitatea prin care s-a dispus întocmirea acestui înscris”, a stabilit judecătoarea Adina Radu, cea care conduce completul de judecată la termenul din 20 ianuarie.
