UPDATE Înalta Curte de Casație și Justiție a admis miercuri, 27 ianuarie, contestația formulată de fostul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi împotriva tergiversării soluționării de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a soluționării dosarului în care Kovesi este urmărită penal
Soluția pronunțată de Înalta Curte este următoarea: ”3427/1/2020 – În temeiul art. 4886 alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de contestatoarea Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Stabileşte termen la data de 01 aprilie 2021 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului. În temeiul art. 488 indice 6 alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică procurorului de caz şi contestatoarei. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2021”
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit pentru 20 ianuarie primul termen la care va lua în discuție contestația depusă de fostul procuror șef DNA și actualul procuror șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi față de tergiversarea soluționării dosarului în care aceasta este urmărită penal de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție
Mai exact, pe 23 decembrie Kovesi a înregistrat la Înalta Curte o cerere având ca obiect ”contestație durată proces”. Potrivit Codului de procedură penală, dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii. În cazul fostei șefe a DNA este vorba de activitate de urmărire penală.
De asemenea, conform Codului de procedură penală contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. și poate fi formulată după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale.
Din informațiile NewsOnline, contestația durată proces introdusă de Laura Codruța Kovesi vizează dosarul de urmărire penală 1172/P/2018 de la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
În același dosar, pe 3 aprilie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție revoca măsura controlului judiciar luată de procurorul SIIJ Adina Florea față de Laura Codruța Kovesi: ”Admite plângerea formulată de inculpata Kovesi Laura Codruţa împotriva ordonanţei din data de 28.03.2019, emisă în dosarul nr.1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin care s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar. Revocă măsura controlului judiciar dispusă prin ordonanţa menţionată. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 03 aprilie 2019”.
În ceea ce privește acuzațiile, SIIJ a început urmărirea penală față de Kovesi pentru luare de mită pentru că ar fi acceptat ca omul de afaceri Sebastian Ghiță să plătească o parte din costurile extrădării în România a fugarului condamnat în dosarul FNI, Nicolae Popa pentru a-l sprijini astfel de Ghiță în războiul său cu Sorin Ovidiu Vîntu și pentru ca Kovesi să obțină presupuse beneficii de imagine.
În motivarea, publicată de ziare.com, admiterii plângerii făcute de Laura Codruța Kovesi împotriva măsurii controlului judiciar, Înalta Curte a desființat practic acuzațiile aduse de SIIJ fostei șefe a DNA: “Judecatorul de drepturi si libertati retine neindeplinirea conditiilor necesare inceperii urmaririi penale in personam si punerii in miscare a actiunii penale (lipsa de claritate a acuzatiilor, aspect ce echivaleaza cu inexistenta notificarii oficiale, existenta unui caz de stingere sau impiedicare a exercitarii actiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonantei prin care s-a dispus luarea masurii controlului judiciar, impunerea altor obligatii decat cele expres si limitativ prevazute de lege. Toate aceste vicii se subsumeaza unor conditii de legalitate care, odata dovedite, fac inutila analiza elementelor ce tin de temeinicie”.
sursa foto – mediafax
